Cheile Dobrogei - arhiva personală
Am avut parte de o săptămână tare încărcată, cu multe responsabilități, cu alergătură și stres. La finalul ei, am avut nevoie de o zi întreagă de odihnă, de multă înțelegere din partea familiei. Uneori mă întreb: Oare merită osteneala?! Oare nu sunt prea bătrână pentru asta?!
Și ca tabloul să fie complet, a sosit acel moment ,,magic" în care lucrurile, pur și simplu, mi s-au dezvăluit. Anumite întrebări, anumite bănuieli au prins contur, au apărut explicațiile, răspunsurile și evidența înlănțuirilor cauzale. Nu mai am vârsta la care îmi permit să fiu naivă. Aș exagera dacă aș vorbi despre dezamăgire, chiar și despre uimire. Însă când afli că o persoană pe care ai considerat-o apropiată, pe umărul căreia ai plâns poate, o persoană căreia i-ai împărtășit grijile tale, nemulțumirile tale...te-a denigrat gratuit, deși nu avea nimic de câștigat din asta, atunci simți cum încrederea ta în oameni se mai zdruncină un pic. Dar poate nu-i neapărat un lucru rău, poate că totul face parte din procesul de maturizare.
Mâine este o nouă zi. I-am promis Sofiei că o voi ajuta să confecționeze mici daruri pentru colegele de grupă. Cineva a dat acest start și, se pare, a fost o idee foarte bună, o idee care a apropiat fetele.
De asemenea, deși mâine este duminică, voi încerca să pun toate lucrurile la punct pentru noua săptămână. Va trebui să-mi pregătesc materialul didactic, să-mi revizuiesc planificarea, să gătesc pentru zilele ce vor urma, să pregătesc hainele, să-mi planific pregătirea pentru examene. Am scăpat de două, au mai rămas șapte. Vorba unei colege: ,,Mult a fost, mult a mai rămas!"
În momentul de față mă simt epuizată, mă simt bătrână și nepregătită pentru luptele mele. Știu că sunt pe lumea asta necazuri foarte mari, nedreptăți strigătoare la cer, dar nu găsesc în mine suficientă forță pentru a face față.
Sa nu compari "hopurile" tale cu ale altora, chiar daca altii se lupta cu greutati mai mari... Ceea ce te face sa nu iti fie bine este la fel de important cu ceea ce ii face pe altii sa nu le fie bine, chiar daca la alt "nivel". Problemele personale sunt exact la fel de mari ca ale altora, vreau sa zic, pe scurt, chiar daca unii au idei ca n-ar fi asa.
RăspundețiȘtergereUn exemplu extrem, si plastic: unul intra in depresie pentru ca a luat o nota mica, desi el ia doar note mari; altul intra in depresie pentru ca a fost parasit de persoana iubita, altul intra in depresie pentru ca... si-a rupt o unghie. Inclusiv unghia rupta poate fi "teroare", egala cu a celorlalti, in viata unei persoane care n-are alte griji.
Cred ca a durut crunt tradarea despre care amintesti. E greu s-o treci imediat in "contul experientei de viata" si sa mergi, cu sufletul senin, mai departe. Uneori, astfel de tradari, sunt nascute din invidie.
Merita osteneala! 😊 Sigur, sigur nu esti prea batrana! :)) As zice ca esti foarte tanara. 😊
Joaca-te cu Sofia si cu ceilalti "boboci", lasa gura lumii sa vorbeasca si ia-le toate cum vin, mai ales ca ai familia care te sustine. Mult a fost, mult a mai ramas! (are dreptate colega ta, nu doar in privinta examenelor) 😊
Sa fii sanatoasa! Succes in toate cele!
Mulțumesc, Diana! :)
ȘtergereLasă bătrânețea, bunica mea are 84. Gura lumii sloboda. Succes în tot ce faci!
RăspundețiȘtergereMulțumesc!
ȘtergereMa pregatisem sa-ti las un mesaj de incurajare, apoi am citit comentariul Dianei. A sintetizat totul foarte bine. Sustin absolut fiecare cuvand scris de ea.
RăspundețiȘtergereAdaug din experienta personala: am periodic o zi in care am nevoie de odihna, de odihna psihica, nu fizica, o zi in care fac doar stricttul necesar( duc copii la scoala, le dau sa manance). De fiecare data cand simt nevoia imi iau acea zi libera. Nu mai stau sa bifez treburile ce asteapta sa fie facute. Pur si simplu ma odihnesc, desi de dormit nu prea reusesc. Dar citesc o carte sau ma uit la filme. Copiii s-au invatat cu asta ;i ma lasa cu ale mele, sau se uita cu mine la filme. Ideea e ca a doua zi totul pare mai bine, mai usor de luptat cu greutatile vietii.
Da, așa e!
ȘtergerePeste o alta saptamana epuizarea se transforma in intelepciune si dezamagirea in lectii de viata. Nu te drena tu de energie pt lipsa de caracter al unora. Chestii de genul o sa se tot intample, ce se schimba cu anii e doar reactia ta la faptele lor.
RăspundețiȘtergere:)
Ștergere