28 decembrie 2021
La final de an...
24 decembrie 2021
În Ajun de Crăciun...
Ce-mi doresc eu mie...
Îți doresc și ție:
Liniște și sănătate,
Fericire, spor în toate!
Crăciun fericit tuturor!
19 decembrie 2021
Ceva bun
- Fructe proaspete (portocale, kiwi, mere)
05 decembrie 2021
Odrasle răsfățate
04 decembrie 2021
Răgaz
01 decembrie 2021
Urare
23 noiembrie 2021
Griuri colorate
21 noiembrie 2021
Sfârșit de noiembrie
16 noiembrie 2021
14 noiembrie 2021
De weekend
- Tort de clătite (cu Nutella);
- Piure, chifteluțe marinate, gogoșari în oțet;
- Sandwich (spanac, roșii, salam uscat, chifla cu măsline și ceai de tei cu miere și lămâie);
- Fructe de sezon;
- Mere glazurate (o idee pusă în practică la Gradinita, nu am avut o contribuție, dar arătau prea bine ca să nu vi le arat);
- Ciorbă de legume dreasă cu ou.
Zile...
13 noiembrie 2021
2021 în imagini
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Aroma iubirii (Netflix)
07 noiembrie 2021
04 noiembrie 2021
Rapide
- Cartofi la tavă;
- Carne și legume (înnabusite);
- Gogosi cu iaurt (cea mai simplă variantă, vezi reteta Ginei Bradea);
- Suc de grepfruit și portocală (stoarse de mine);
- Ardei umpluți cu ciuperci (varianta de post);
- Murături asortate (gogonele, morcov, sfeclă, țelină, pepene).
Fii bun cu noi!
03 noiembrie 2021
Despre Măcin și ce înseamnă el...
,,Munţii de granit ai Măcinului –
martori ai unor vechi ere, singurii care aveau fiinţă aici, când restul nu era
decât o înfricoşătoare întindere de ape – se învecinează cu Delta, mirificul
teritoriu, patrie a pelicanilor şi a egretei, unde atâtea pământuri s-au ivit
din ape doar în cursul câtorva generaţii.” Geo Bogza,
Priveliști și sentimente
Repere istorice...
Orașul Măcin este al doilea centru urban al județului Tulcea, atât în ceea ce privește numărul locuitorilor, cât și dacă vorbim despre potențialul economic ori despre perspectivele sale de dezvoltare. Poate fi identificat pe harta României în partea de nord – vest a Dobrogei, fiind considerat un străvechi ținut românesc. Originea îndepărtată a acestui așezământ poate fi găsită în vechiul Arrubium, nume oferit de celți așezării geto-dacice în sec. al III – lea î.Hr. Încă din antichitate, acest așezământ a jucat un rol foarte important, un rol de natură religioasă și tot aici ar fi existat un cult al zeului Jupiter Arrubianus. După instaurarea stăpânirii romane încep a se ridica în zonă o serie de fortificații. Castrul roman Arrubium (ale cărui ruine se situează pe teritoriul orașului Măcin) este atestat documentar pentru prima dată în jurul anului 100 d. Hr. în două diplome militare.
După o perioadă de ,,tăcere’’ a izvoarelor istorice, este readusă în atenția noastră importanța acestui teritoriu al Dobrogei de Nord de unde provenea primul mitropolit al Țării Românești, Iachint din Vicina. O dată cu cucerirea Dobrogei de către Imperiul Otoman, Măcinul devine sediul unei garnizoane otomane, centru de colectare și de tranzit al produselor destinate Constantinopolului. Se presupune că numele Măcin provine fie de la verbul ,,a măcina”, zona fiind vestită pentru cultivarea și depozitarea cerealelor, fie de la ținutul Vicinei scris cu W, otomanii considerând că s-a făcut o greșeală grafică, au ,,îndreptat-o” cu litera M și astfel a rezultat Mecin, nume care a circulat și circulă încă, pentru acest oraș, în expresia uzuală a oamenilor simpli. (Nicolae Mureșanu, Orașul Măcin. Coordonate în timp, Ed. Eficient, București, 1999, p. 14 – 15).
În prezent, populația se confruntă cu fenomenul
deficitului demografic. Conform Recensământului din 2011, numărul locuitorilor
este de 8.245 (în scădere față de Recensământul anterior din anul 2002 când în
zonă locuiau 10. 625 de locuitori). Componența etnică a orașului: români (84,54%), romi (3,89%), turci (2,35%), origine
necunoscută (8,57%), altele (0.6%). (www.wikipedia.ro)
Instituții de cultură. Instituții de învățământ
În anul 1948, pe lângă Casa de Cultură a orașului, s-au
pus bazele unei biblioteci devenită în 1952 Biblioteca Centrală
Raională. În prezent poartă numele renumitului prof. de limbă română, Ion
Buzea. Fondul de carte cuprinde aprox. 50.000 de volume, dar și colecții de
ziare și reviste, aparatură audio-video pentru activități culturale specifice.
De asemenea, pe lângă sala de împrumut, biblioteca dispune și de o sală de
lectură.
În 1955 ia ființă liceul din Măcin sub denumirea de ,,Școala Medie”. În anul 1926 s-a construit o clădire nouă în care se desfășurau cursurile gimnaziale și liceale. Un rol determinant în realizare l-a avut prof. Ion Buzea, șef la Secția Raională de învățământ, iar apoi director al liceului. După 1989 liceul capătă denumirea de ,,Gheorghe Munteanu Murgoci" cinstind astfel memoria omului de știință născut în zona Măcin, odinioară elev la școala primară din localitate. Liceul dispune de 19 săli de clasă, 8 laboratoare și cabinete, bibliotecă, sală și teren de sport etc.
Alte instituții de învățământ:
Liceul Tehnologic Măcin, Școala
primară nr. 1, Școala Gimnazială ,,Gh. Banea”, o grădiniță cu program normal și două grădinițe cu program
prelungit.
Potențialul turistic al zonei
Măcinul se află la o distanță relativ mică de Marea
Neagră (150 km) fiind așezat pe un platou terasă, străjuit în partea de nord –
este de Vârful Suluc, la sud – est de carierele de piatră de la Iacob – Deal și
Turcoaia, la nord – vest de culmea Urliga, iar la vest de Dunărea Veche. Cu un
,,munte la picioarele sale’’, Măcinul pare să-și găsească o bună poziție pe lista
locurilor care trebuie neapărat vizitate.
Relieful se compune din trei forme principale:
Munții Măcinului, câmpia marginală,
Lunca Dunării.
Munții Măcinului au o înălțime redusă și aspect de
dealuri, dar se impun în peisajul geografic prin vârfurile sale ascuțite (Vf.
Pricopanului) și versanții abrupți. Aceștia vor putea constitui în viitor o
zonă atractivă pentru drumeții care-și doresc odihnă activă datorită Parcului
Național Munții Măcin (11.326 ha).
În această regiune există aprox. 1900 de specii de plante
reprezentând peste 19% din flora europeană. Măcinul și împrejurimile sale adăpostesc
suprafețe însemnate de vegetație naturală de stepă care nu se găsește în alte
părți ale României sau altundeva în Balcani. În Parcul Național Munții
Măcinului sunt catalogate 24 de habitate prioritare dintre care pădurea de fag
dobrogeană unică în lume.
Dintre cele aproape 1900 de specii de plante prezente în
parc, 72 sunt protejate ca specii rares sau vulnerabile, iar 27 de specii sunt
endemice:
gorunul, stejarul brumăriu, stejarul
pufos, frasinul, fagul, ulmul, cornul, alunul, păducelul, teiul argintiu,
lemnul câinesc, părul sălbatic etc. Dintre florile rare sau endemice amintim:
clopoțelul dobrogean, garofița pitică,
feriga mediteraneană, aliorul dobrogean, diverse specii de bujor.
În ceea ce privește fauna, putem vorbi despre un număr
mare de specii de păsări, mamifere, reptile, amfibieni, insecte (protejate la
nivel internațional). Dintre speciile rare amintim:
șoimul dunărean,
pietrarul răsăritean, mierla de piatră, pițigoiul de livadă.
Lista mamiferelor cuprinde 47 de specii:
mistreț, cerb, căprior, vulpe, șacal
auriu, pisică sălbatică, iepure de câmp, dihorul pătat, dihorul de stepă,
jderul de piatră, chițcanul de grădină.
Herpetofauna cuprinde 7 specii de amfibieni și 11 specii de reptile. Printre reptilele importante pentru conservare amintim: țestoasa dobrogeană, balaurul dobrogean (cel mai mare șarpe din țară), șarpele lui Esculap și vipera cu corn.
Zona oferă condiții prielnice de hrană și conviețuire a peste 1400 de specii de insecte, din care 900 de specii de fluturi: fluturele purpuriu, fluturele tigru, fluturele ochi de păun de noapte (cel mai mare fluture din Europa) etc.
Parcul Național Munții Măciunului cuprinde și două zone
strict protejate: Rezervația Științifică Valea Fagilor și Rezervația Științifică
Moroianu.
Trasee turistice
- Luncavița (DN22) – DJ222A este Creasta principală a
Vârfului Căpușa – Valea Moșu – Greci (timp de parcurs 5 – 6 ore, traseu
ușor accesibil vara și iarna);
- Greci – Vf. Țuțuiatul – Vf. Moroianu – Vf. Teica –
Vf. Almanlia – Saua Oancea – Cerna (traseu ușor de parcurs vara și iarna);
- Nifon
– Saua Oancea – Dealul lui David – Cișmeaua lui Pomac – Mircea Vodă (timp de parcurs 5 –
6 ore, traseu ușor accesibil vara și iarna);
- Măcin – Vf. Vrăjii – Sulucul Mare – Dealul Imbulzita
– Vf. Căpușa – Vf. Țuțuiatu (timp de parcurs 6 -7 ore, traseu ușor
accesibil în ambele sezoane);
- Popasul
turistic Culmea Pricopanului – Vf. Sulucul Mare (timp de parcurs 1,5 ore,
traseu ușor accesibil);
6. Greci – Valea Morsu – Vf. Țuțuiatu (timp de parcurs 1 – 2 ore, traseu ușor de ajuns la creasta principală a munților).
Pe lângă potențialul turistic natural, zona dobrogeană oferă vizitatorilor o varietate de elemente turistice antropice, elemente ce se evidențiază prin arhitectură și istoria impresionantă. Amintim aici: castrul roman Arrubium, cetățile romane de la Troesmis (Turcoaia), geamia din Măcin, Monumentul Eroilor din centrul orașului, Mănăstirile din Măcin.
Economie și industrie
Economia orașului are o structură agrar-industrială.
Comerțul se realizează prin societăți comerciale, asociații familiale sau
independente. industriei locale sunt legate de exploatarea pietrei din
renumitul ,,Triunghi al granitului" de reputație europeană: Măcin, Greci,
Turcoaia. Exploatarea și prelucrarea lemnului, confecții, prelucrări în metal
(activitate astăzi decăzută, dar cu cooperări la nivel național, în trecut), în
domeniul auto și al componentelor pentru utilaje agricole. Cooperativa
meșteșugărească ,,Arrubium" a fost multă vreme (până în 1989 deținătoare a
locului I pe țară în producția de confecții textile, mobilier, broderie,
lenjerie, etc.). În zilele noastre profilul industrial este preponderent
reprezentat de confecții.
Bătrânii spun că dacă bei apă de pe aceste meleaguri, vei
simți nevoia să te întorci aici la nesfârșit. Iar acest lucru nu este dificil
de înțeles deoarece este un loc frumos, cu o istorie încărcată, un loc
binecuvântat de Dumnezeu cu peisaje de o frumusețe aparte, un colț de Românie
în care natura pare nestingherită și pentru care tributul plătit pare a fi
chiar absența dezvoltării.
Resurse bibliografice:
· Mureșanu Nicolae, Orașul Măcin. Coordonate în timp, Ed.
Eficient, București, 1999;
· Perianu
Alexandru, Simboluri dobrogene. Orașul
Măcin, Ed. Eficient, București, 1997;
Mulțumiri: Elena, Manu, Ade
Măcinul cel sălbatic