În prezent, populația se confruntă cu fenomenul
deficitului demografic. Conform Recensământului din 2011, numărul locuitorilor
este de 8.245 (în scădere față de Recensământul anterior din anul 2002 când în
zonă locuiau 10. 625 de locuitori). Componența etnică a orașului: români (84,54%), romi (3,89%), turci (2,35%), origine
necunoscută (8,57%), altele (0.6%). (www.wikipedia.ro)
Instituții de cultură. Instituții de învățământ
În anul 1948, pe lângă Casa de Cultură a orașului, s-au
pus bazele unei biblioteci devenită în 1952 Biblioteca Centrală
Raională. În prezent poartă numele renumitului prof. de limbă română, Ion
Buzea. Fondul de carte cuprinde aprox. 50.000 de volume, dar și colecții de
ziare și reviste, aparatură audio-video pentru activități culturale specifice.
De asemenea, pe lângă sala de împrumut, biblioteca dispune și de o sală de
lectură.
În 1955 ia ființă liceul din Măcin sub denumirea de
,,Școala Medie”. În
anul 1926 s-a construit o clădire nouă în care se desfășurau cursurile
gimnaziale și liceale. Un rol determinant în realizare l-a avut prof. Ion Buzea,
șef la Secția Raională de învățământ, iar apoi director al liceului. După 1989
liceul capătă denumirea de ,,Gheorghe Munteanu Murgoci" cinstind astfel
memoria omului de știință născut în zona Măcin, odinioară elev la școala
primară din localitate. Liceul dispune de 19 săli de clasă, 8 laboratoare și
cabinete, bibliotecă, sală și teren de sport etc.
Alte instituții de învățământ:
Liceul Tehnologic Măcin, Școala
primară nr. 1, Școala Gimnazială ,,Gh. Banea”, o grădiniță cu program normal și două grădinițe cu program
prelungit.
Potențialul turistic al zonei
Măcinul se află la o distanță relativ mică de Marea
Neagră (150 km) fiind așezat pe un platou terasă, străjuit în partea de nord –
este de Vârful Suluc, la sud – est de carierele de piatră de la Iacob – Deal și
Turcoaia, la nord – vest de culmea Urliga, iar la vest de Dunărea Veche. Cu un
,,munte la picioarele sale’’, Măcinul pare să-și găsească o bună poziție pe lista
locurilor care trebuie neapărat vizitate.
Relieful se compune din trei forme principale:
Munții Măcinului, câmpia marginală,
Lunca Dunării.
Munții Măcinului au o înălțime redusă și aspect de
dealuri, dar se impun în peisajul geografic prin vârfurile sale ascuțite (Vf.
Pricopanului) și versanții abrupți. Aceștia vor putea constitui în viitor o
zonă atractivă pentru drumeții care-și doresc odihnă activă datorită Parcului
Național Munții Măcin (11.326 ha).
În această regiune există aprox. 1900 de specii de plante
reprezentând peste 19% din flora europeană. Măcinul și împrejurimile sale adăpostesc
suprafețe însemnate de vegetație naturală de stepă care nu se găsește în alte
părți ale României sau altundeva în Balcani. În Parcul Național Munții
Măcinului sunt catalogate 24 de habitate prioritare dintre care pădurea de fag
dobrogeană unică în lume.
Dintre cele aproape 1900 de specii de plante prezente în
parc, 72 sunt protejate ca specii rares sau vulnerabile, iar 27 de specii sunt
endemice:
gorunul, stejarul brumăriu, stejarul
pufos, frasinul, fagul, ulmul, cornul, alunul, păducelul, teiul argintiu,
lemnul câinesc, părul sălbatic etc. Dintre florile rare sau endemice amintim:
clopoțelul dobrogean, garofița pitică,
feriga mediteraneană, aliorul dobrogean, diverse specii de bujor.
În ceea ce privește fauna, putem vorbi despre un număr
mare de specii de păsări, mamifere, reptile, amfibieni, insecte (protejate la
nivel internațional). Dintre speciile rare amintim:
șoimul dunărean,
pietrarul răsăritean, mierla de piatră, pițigoiul de livadă.
Lista mamiferelor cuprinde 47 de specii:
mistreț, cerb, căprior, vulpe, șacal
auriu, pisică sălbatică, iepure de câmp, dihorul pătat, dihorul de stepă,
jderul de piatră, chițcanul de grădină.
Herpetofauna cuprinde 7 specii de amfibieni și 11 specii
de reptile. Printre reptilele importante pentru conservare amintim:
țestoasa dobrogeană, balaurul dobrogean (cel mai mare
șarpe din țară), șarpele lui Esculap și vipera cu corn.
Zona oferă
condiții prielnice de hrană și conviețuire a peste 1400 de specii de insecte,
din care 900 de specii de fluturi: fluturele purpuriu,
fluturele tigru, fluturele ochi de păun de
noapte (cel mai mare fluture din Europa) etc.
Parcul Național Munții Măciunului cuprinde și două zone
strict protejate: Rezervația Științifică Valea Fagilor și Rezervația Științifică
Moroianu.
Trasee turistice
- Luncavița (DN22) – DJ222A este Creasta principală a
Vârfului Căpușa – Valea Moșu – Greci (timp de parcurs 5 – 6 ore, traseu
ușor accesibil vara și iarna);
- Greci – Vf. Țuțuiatul – Vf. Moroianu – Vf. Teica –
Vf. Almanlia – Saua Oancea – Cerna (traseu ușor de parcurs vara și iarna);
- Nifon
– Saua Oancea – Dealul lui David – Cișmeaua lui Pomac – Mircea Vodă (timp de parcurs 5 –
6 ore, traseu ușor accesibil vara și iarna);
- Măcin – Vf. Vrăjii – Sulucul Mare – Dealul Imbulzita
– Vf. Căpușa – Vf. Țuțuiatu (timp de parcurs 6 -7 ore, traseu ușor
accesibil în ambele sezoane);
- Popasul
turistic Culmea Pricopanului – Vf. Sulucul Mare (timp de parcurs 1,5 ore,
traseu ușor accesibil);
6. Greci – Valea
Morsu – Vf. Țuțuiatu (timp de
parcurs 1 – 2 ore, traseu ușor de ajuns la creasta principală a munților).
Pe
lângă potențialul turistic
natural, zona dobrogeană oferă vizitatorilor o varietate de elemente turistice
antropice, elemente ce se evidențiază prin arhitectură și istoria
impresionantă. Amintim aici: castrul roman Arrubium, cetățile romane de la Troesmis (Turcoaia), geamia din Măcin, Monumentul
Eroilor din centrul orașului, Mănăstirile din Măcin.
Economie și industrie
Economia orașului are o structură agrar-industrială.
Comerțul se realizează prin societăți comerciale, asociații familiale sau
independente. industriei locale sunt legate de exploatarea pietrei din
renumitul ,,Triunghi al granitului" de reputație europeană: Măcin, Greci,
Turcoaia. Exploatarea și prelucrarea lemnului, confecții, prelucrări în metal
(activitate astăzi decăzută, dar cu cooperări la nivel național, în trecut), în
domeniul auto și al componentelor pentru utilaje agricole. Cooperativa
meșteșugărească ,,Arrubium" a fost multă vreme (până în 1989 deținătoare a
locului I pe țară în producția de confecții textile, mobilier, broderie,
lenjerie, etc.). În zilele noastre profilul industrial este preponderent
reprezentat de confecții.
Bătrânii spun că dacă bei apă de pe aceste meleaguri, vei
simți nevoia să te întorci aici la nesfârșit. Iar acest lucru nu este dificil
de înțeles deoarece este un loc frumos, cu o istorie încărcată, un loc
binecuvântat de Dumnezeu cu peisaje de o frumusețe aparte, un colț de Românie
în care natura pare nestingherită și pentru care tributul plătit pare a fi
chiar absența dezvoltării.
Resurse bibliografice:
· Mureșanu Nicolae, Orașul Măcin. Coordonate în timp, Ed.
Eficient, București, 1999;
· Perianu
Alexandru, Simboluri dobrogene. Orașul
Măcin, Ed. Eficient, București, 1997;
· www.wikipedia.ro
· www.cjtulcea.ro
· www.romaniasalbatica.ro
