27 septembrie 2020

35. Pagină de jurnal

 


sursa: Pinterest

Astăzi...27 septembrie 2020, ora 12:41.

Afară...este soare, dar bate un vânticel de toamnă.

Am reușit...să merg la vot, să fac ceva de mâncare pentru săptămâna viitoare, să strâng prin casă.

Nu am reușit...să îmi termin toate hârtiile pentru job.

Sunt recunoscătoare...pentru starea de sănătate, pentru că am reușit, în mare, să realizez ceea ce mi-am propus.

Mă îngrijorează...faptul că de mâine sunt și studentă. Încep facultatea și va trebui să mă organizez mult mai bine ca să pot face față provocărilor de zi cu zi.

Mă gândesc...să îmi scriu pe o agendă tot ceea ce am de realizat/întocmit pe termen scurt, mediu și lung deoarece am din ce în ce mai multe responsabilități și nu vreau să mă simt pierdută în spațiu și timp.

Despre pandemie...nu vreau să mai înșir multe. Eu cu sabia deasupra capului nu pot funcționa bine. O sa iau lucrurile așa cum vin. Faptul că sunt mereu ocupată e un lucru foarte bun, mă distrage de la temerile mele.

Sofia este bine și asta mă bucură foarte mult. A avut parte de o răceala ușoară după trei săptămâni de colectivitate. Abia așteaptă să meargă la grădiniță. S-a adaptat foarte bine și participă la activități cu multă bucurie.

O melodie...


Un film...urmărit aseară despre un cuplu care adoptă trei copii, trei frați, mai exact. Trezindu-se brusc  în postura de părinți, au de trecut prin tot felul de încercări. (Am adormit până la final, dar plănuiesc să-l reiau și să îi aflu și numele). Da, Elena, ai avut dreptate: Instant Family. 

Câteva imagini...






26 septembrie 2020

Mozaicul lunii septembrie


     Luna aceasta a zburat pur și simplu. Pe 1 septembrie am început să lucrez ca educatoare într-o grădiniță particulară. Am fost foarte ocupată cu decorarea sălii, cu activitățile, fișele, documentele școlare. Îmi pare rău că mi-am neglijat blogul, dar sper să îmi iau revanșa în lunile următoare. Sper că sunteți bine! 

12 septembrie 2020

34. Jurnalul unei femei simple


Azi...12.09.2020, ora 22:52.

Afara...este întuneric, vremea e pe gustul meu. 

Săptămâna trecută...a fost dificila.  Am suferit ,,un mic'' accident casnic destul de urat (despre care nu vreau sa povestesc). 

Sunt recunoscătoare...ca sunt bine (cat de cât).

Îmi doresc...sa fiu sănătoasă, sa ma eliberez de graba și de agitația mea curenta. 

Ma gândesc...ca mâine e o zi de odihna. Mi-am propus sa respect asta și sa las hărnicia pentru restul zilelor săptămânii.

Am reușit...sa îmi fac ordine în documentele din portofoliul personal (vechi), sa pun murături (și sa mănânc din ele).

Despre pandemie...oamenii se tem de coronavirus și-l vad ca pe dușmanul suprem. Mai exista și alte boli (din păcate, chiar foarte multe), precum și nenumărate moduri de a trece în neființă. Nu controlam nimic. Putem doar sa fim atenți la igiena, sa aerisim încăperile, sa evitam aglomerația. Și sa ne rugam mai mult!!!

Din bucătărie...Sofia m-a rugat sa ii prepar un anumit fel de mâncare ,,ca la gradi'' - Ostropel. Asa ca azi am desfăcut un borcan de murături, am făcut un piure pufos și un sos cu carne de pui de nota ,,100''.

De-ale ei...

- Mami, poți sa ma surprinzi cu ceva după masa?
- Nu, nu am cu ce sa te surprind.
- Bine. O sa ma surprindă tata cu o înghețată!

Sofia este acum în grupa mare, deși o înscrisesem la mijlocie. S-a înțeles bine cu copiii din grupa mea și nu a mai vrut sa plece. Probabil toți am fi făcut același lucru în locul ei. Cu toate astea, a inteles cele doua roluri ale mele. Când o colega a intrebat-o: ai rămas la mami?!, a raspuns: ea e educatoarea mea, acasă e mami. Atât eu cât și colega mea, am rămas un pic... Praf!

Câteva imagini...








06 septembrie 2020

Ce-am mai mancat

 


  1. Pizza de casa;
  2. Zacusca si castraveciori murati;
  3. Chiftelute, piure de cartofi, salata (made in Bulgaria);
  4. Ciuperci umplute;
  5. Placinta de mere;
  6. Carne fripta cu legume (made in Bulgaria).
  Mi-era dor sa postez colaje cu diferite feluri de mancare. In ultima vreme nu prea am mai facut poze la ceea ce am gatit, dar voi recupera in timp. Voi ce mai gatiti?!

05 septembrie 2020

33. Jurnalul unei femei simple


arhiva proprie

Azi...5 septembrie 2020, ora 21:00.

Afara...este intuneric deja. Vara este pe duca.

In casa...desene animate (Barbie).

Sunt recunoscatoare...pentru tot. As fi chiar lipsita de ratiune sa comentez! 

Imi doresc...sanatate (si sanatate).

Ma gandesc...la ceea ce am de facut maine. Vreau sa revin la obiceiul de-a pregati in weekend toate hainele pentru job si gradinita. 

Vara pe scurt...am inceput vara pregatindu-ma pentru examenul de admitere la facultate. Nu am spus nimanui deoarece n-as fi fost in stare sa dau explicatii in cazul unui esec. Am concurat cu absolventi de liceu din acest an, iar notele noastre la ,,examenul maturitatii" nu se pot compara. In plus, a trebuit sa dau doua probe practice destul de stresante. M-am bucurat ca s-a terminat totul cu bine, in cele din urma. 
  In tot acest timp, la job, aveam impresia ca ma lupt pentru supravietuire si pentru sanatate psihica. Dupa cateva episoade nefericite, mi-am luat inima in dinti si m-am dus la un interviu. Mi-am depus apoi demisia si am incercat sa fac fata presiunilor. Brusc, toti imi devenisera prieteni (si toti stiau ce e mai bine pentru mine). Cateva colege care m-au sustinut inca de la inceput, au fost alaturi de mine. Cumva se asteptau la asta... 
  In ultima luna de vara am fost foarte stresati. Cateva cunostinte apropiate au fost diagnosticate cu covid. Doi colegi de-ai sotului care, culmea, lucrau de acasa pentru a se proteja, s-au imbolnavit. Unuia dintre ei, covid-ul (care, in mintea unora, nu exista), i-a fost fatal. La final de vara, cu greu, am gasit curaj pentru a pleca in excursie... Am facut-o totusi, desi am stat cu dezinfectantul in buzunar, cu masca la purtator si-am respectat distantarea. M-am bucurat ca acest lucru a fost posibil. 
  De asemenea, am reusit sa fac curatenie. Am reparat peretii, am reconditionat cada si am dus covoarele la spalat. Ar mai trebui sa facem mici reparatii, am deschis o lista in acest sens.

   In vara asta am inteles (si testat pe pielea mea) doua chestii importante: asculta, dar evita sa dai sfaturi! Oamenii au nevoie sa fie ascultati, dar stiu ce au de facut (si o vor face). Si...lucrurile se intampla nici prea devreme, nici prea tarziu, ci la momentul potrivit. Orice desincronizare este iluzorie. 

Imi doresc...sa se termine povestea cu pandemia cat mai repede, sa ne reluam vietile (dar cu temele facute de data asta).

Noutati...Sofia a inceput experimentele. Am gasit monede puse la murat, bineinteles, ruginite. Si-am aflat ca zacusca ,,delicioasa" se serveste cu zaharul de pe placinta de mere. De asemenea, a inceput sa ascunda prin casa obiecte,, de prima necesitate'' gen: chei, portofele, telefoane, telecomanda. Si dupa ce ne dam batuti si ne impacam cu ideea ca le-am pierdut sau uitat pe undeva, se autosesizeaza si ni le aduce. (O sa incepem cautarea prin a o intreba pe ea mai intai.)

O prietena m-a intrebat: noi ce prostii faceam la aceasta varsta?! Mi-am amintit ca am plecat cu un coleg din gradinita pentru a-i arata orasul. Ne-am ratacit, bineinteles, parintii ne-au gasit spre seara. V. mancat bataie pentru amandoi, dar nu a spus a cui fusese, de fapt, ideea. Eu nici atat nu am avut puterea sa recunosc...

Cateva imagini...