Topola
Cap Kaliacra
Balcic
30 august 2020
29 august 2020
28 august 2020
24 august 2020
Sfârșit de vara
Sursa: arhiva personala
Sunt iarăși surprinsa de viteza cu care au zburat orele, zilele, lunile. Imi amintesc doar intensitatea trăirilor mele în diferite situații și unele întâmplări (frumoase).
M-am decis sa dau admiterea la facultate în ultimul moment, astfel ca m-a apucat febra antrenamentului cu o luna înainte de proba sportiva.
Emoțiile examenului au fost foarte mari, dar soțul meu și o prietena m-au încurajat pana în ultima clipa. Cum am jonglat între job, casa, familie, antrenament...nici eu nu as ști sa spun. Rezultatul însă a fost peste așteptări, iar jogging-ul a devenit una din pasiunile mele.
La începutul lunii iulie, după câteva încercări eșuate, am demisionat ,,de la stat''. Apropiații mei au început să-și pună întrebări legate de sănătatea mea mintala și sa încerce sa ma convingă ca fac o greșeală imensa. În ciuda presiunilor din exterior, eu eram din ce în ce mai liniștită si mai fericita. Spre deosebire de alți ani, de data asta, intuiția mea în ceea ce-i privește pe cei din jur...nu a mai dat greș. Oamenii pe care i-am considerat prieteni mi-au fost alături pana la capăt. În legătură cu luarea deciziilor importante... O sa repet, fiecare om vede lucrurile din perspectiva propriei sale experiente. Omul poate fi empatic, se poate pune in pantofii tai, dar nu merge la serviciu în locul tău, nu-ți trăiește viata, asa ca, ai încredere ca știi ce ai de făcut!
Pentru ultima luna de vara aveam planuri mari (și muuuuulte). Am reușit sa-mi ating toate obiectivele, dar nu la standardele la care visam. As fi putut face mai multe, dar stresul și epuizarea fizica mi-au pus capac. Și când balamalele nu te mai țin, e bine sa faci o pauza. Sănătatea este bunul cel mai de preț. Păcat ca realizam asta prea târziu!
Din septembrie, dacă totul va fi bine, dacă îngăduie Dumnezeu (bineînțeles), voi avea un nou job, un nou colectiv, un nou program. Pana atunci îmi iau rămas bun, de la voi. Ma voi deconecta pentru o săptămână de la tot și de la toate. Multa sănătate și sa ne citim voioși, voinici, frumoși!
M-am decis sa dau admiterea la facultate în ultimul moment, astfel ca m-a apucat febra antrenamentului cu o luna înainte de proba sportiva.
Emoțiile examenului au fost foarte mari, dar soțul meu și o prietena m-au încurajat pana în ultima clipa. Cum am jonglat între job, casa, familie, antrenament...nici eu nu as ști sa spun. Rezultatul însă a fost peste așteptări, iar jogging-ul a devenit una din pasiunile mele.
La începutul lunii iulie, după câteva încercări eșuate, am demisionat ,,de la stat''. Apropiații mei au început să-și pună întrebări legate de sănătatea mea mintala și sa încerce sa ma convingă ca fac o greșeală imensa. În ciuda presiunilor din exterior, eu eram din ce în ce mai liniștită si mai fericita. Spre deosebire de alți ani, de data asta, intuiția mea în ceea ce-i privește pe cei din jur...nu a mai dat greș. Oamenii pe care i-am considerat prieteni mi-au fost alături pana la capăt. În legătură cu luarea deciziilor importante... O sa repet, fiecare om vede lucrurile din perspectiva propriei sale experiente. Omul poate fi empatic, se poate pune in pantofii tai, dar nu merge la serviciu în locul tău, nu-ți trăiește viata, asa ca, ai încredere ca știi ce ai de făcut!
Pentru ultima luna de vara aveam planuri mari (și muuuuulte). Am reușit sa-mi ating toate obiectivele, dar nu la standardele la care visam. As fi putut face mai multe, dar stresul și epuizarea fizica mi-au pus capac. Și când balamalele nu te mai țin, e bine sa faci o pauza. Sănătatea este bunul cel mai de preț. Păcat ca realizam asta prea târziu!
Din septembrie, dacă totul va fi bine, dacă îngăduie Dumnezeu (bineînțeles), voi avea un nou job, un nou colectiv, un nou program. Pana atunci îmi iau rămas bun, de la voi. Ma voi deconecta pentru o săptămână de la tot și de la toate. Multa sănătate și sa ne citim voioși, voinici, frumoși!
17 august 2020
16 august 2020
32. Pagina de jurnal
Azi...duminica, 16 august 2020, ora 13:00.
Afara...sunt ceva nori pe cer, s-a mai racorit. Imi place.
In casa...liniste, se doarme.
Ma gandesc...ca e deja jumatatea lunii, iar eu nu am reusit sa fac chiar tot ce mi-am propus. Nu am alergat zilnic, ci de 3 - 4 ori pe saptamana, nu am fost atenta la alimentatie, nu m-am hidratat si nu am luat suplimentul de fier. Nu am finalizat cursul online pe care mi-l doream, nici curatenia. Sunt un pic dezamagita de mine.
Sunt recunoscatoare...pentru momentele petrecute in natura.
Ma tem...de pandemie, de imbolnavire. Numarul persoanelor pozitive pe care le stiu ori cu care am interactionat creste de la o zi la alta. E ca un cerc care se strange... Din fericire, cunosc putine pers.cu forme grave/foarte grave.
Un film...am inceput sa urmaresc ,,Neveste perfecte", desigur o parodie, o antiteza intre feminism si robotizarea femeii. M-am uitat pana cand o nevasta din asta coafata, eleganta, minunata a inceput sa scoata fum la propriu. Dupa acest scurt-circuit, l-am abandonat. In schimb, mi-a placut o comedie cu doua prietene de culoare, una obsedata de a intra intr-o relatie, alta obsedata de a nu intra. Ironia sortii insa a rezolvat treburile fiecareia in parte. Simpaticut. Nu stiu cum se nimeste (ceva cu monogamie).
O emisiune...ROventura.
O melodie...nu stiu, nu imi vine nimic in cap!
Cateva imagini...
13 august 2020
Dor de duca
Sursa: arhiva proprie, Balcic 2019
Vara trecută am ajuns în Bulgaria pentru prima dată. Am ajuns acolo pentru ca litoralul românesc ne-a dezamăgit cumplit. Si bine a facut...
E adevărat că sunt zone minunate pe lumea asta, incomparabile poate prin frumusete ori prin lux, însă pe noi ne-au atras - liniștea si frumusetea locurilor, relaxarea de la malul mării (despre care nu stiam ca e realmente posibila), curățenia, magazinele cu suveniruri, parfumul de trandafiri, castelul reginei Maria, vânzătorii care ne vorbesc limba destul de bine, în sfârșit...totul!
De asemenea, tot aici am avut curaj sa ma urc la volan. În România...nu!
După o astfel de experienta nu mi-am mai dorit o vacanță pe litoralul nostru. Nu din snobism, ci din dorința de-a nu mai fi prostita pe banii mei si pe muzica mea...
Anul acesta, pandemia ne-a stresat foarte mult, ne-a modificat stilul de viata, alegerile. Însă, în același timp, ne-a adus si o serie de beneficii. Am ,,descoperit" ca putem economisi, ca putem găti tot ceea ce ne dorim, ca putem sta împreună si ca ne putem implica in activități diverse, ca e bună ideea de simplificare a vieții, ca natura e parte din viata noastra si ca trebuie sa o prețuim, ca trebuie sa ne conectăm la prezent, sa-nvatam sa ne rugam si sa fim recunoscători. În plus, o dată cu ridicarea restricțiilor de călătorie, am vizitat locuri frumoase, locuri sălbatice, locuri speciale. E adevărat, avem o țară frumoasa, dar e tratată cu dispreț de autorități, de antreprenori, de localnici, de turiști. Pacat...acest lucru spune multe despre noi ca oameni, ca popor. De la infrastructura si până la gunoaiele aruncate peste tot suntem responsabili cu totii!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)