- Când mama gătea, treaba mea era să…privesc, sa degust, sa ajut. Cand am crescut, sa ma evapor. Dispozitia mamei s-a schimbat un pic (in timp), din cauza problemelor familiale, iar prin adolescenta mea comunicarea devenise deficitara.
- Mirosul care mă duce direct în bucătăria mamei este…varza calita (cu varza murata), chiar si varianta de post. Pregatesc si eu acest fel de mancare, chiar dupa reteta ei, insa gustul difera foarte mult. Probabil omul amprenteaza orice lucru...
- Gustul care face cu mine acelaşi lucru…ciupercile cu maioneza. Nu imi ies la fel la gust. Am mancat acest preparat de la diferite persoane, am cumparat si din comert, gustul ACELA este unic.
- Dacă ar fi fost după mine, aş fi mâncat toată ziua numai…salata de rosii cu branza sau cartofi cu salata. Oare m-as plictisi?!
- Desi cand eram copil, mancam cu pofta, acum nu as mai putea manca...serbet.
- Deşi ştiam că n-ar prea fi voie, prin bucătărie obişnuiam să…folosesc colorantul alimentar pe post de cerneala. De asemenea, am combinat cele trei culori principale pentru a putea scrie la scoala cu verde, cu portocaliu sau cu mov.
- Cea mai pregnantă amintire din bucătăria mamei…am ,,decopertat" intr-un an, de sarbatori, toate salatele boeuf. Le-am lasat precum mama le-a facut, fara stratul de maioneza de deasupra, fara ornamente.
Leapsa preluata de pe blogul Potecutei.
Îţi mulţumesc mult, Zuzu!
RăspundețiȘtergereWooow, cât de ingenioasă treaba cu colorantul! Cred că ai făcut senzaţie printre colegi.
Şi auoleu! S-a lăsat cu urmări decopertarea aia? :D
Tare mult mi-au plăcut răspunsurile tale!
:) Da, asa imi placea mie (sa scriu cu tot felul de culori).
RăspundețiȘtergereNu, nu au fost urmari.