Un om

sursa

   E tanar, slab, neras si singuratic. Sta fie pe scara unui bloc, fie pe o banca in parc. Nu cerseste, sade pur si simplu sprijinindu-se de durerea sa. Uneori primeste ceva de mancare de la o batrana inimoasa si mananca in timp ce-i raspunde scurt la intrebari. Are o singura avere - o sacosa de plastic pe care o plimba de colo-colo. Daca primeste un ban (si asta rar, pentru ca nu cere nimic de la nimeni), spune: Multumesc! Fara emfaza si fara linguseala.

    

   Cand pui capul pe perna ta, sub acoperisul tau, cand esti hranit si ingrijit, gandeste-te un pic...

- ce bea acest om cand i se face sete?

- ce mananca atunci cand i se face foame?

- ce medicamente ia cand are o durere?

- unde doarme cand il rapune somnul?

- ce haine poarta cand afara e ger?

- cine il asculta cand are sufletul incarcat?
- cine se roaga pentru el?
- ce sunt nemultumirile si neimplinirile noastre in comparatie cu ale lui?
- cum e sa fii parasit de toti si alungat in viata?!

 Ne traim noi oare durerile si neimplinire cu demnitate?!