20 iunie 2020

Un om



   E tanar, slab, neras si singuratic. Sta fie pe scara unui bloc, fie pe o banca in parc. Nu cerseste, sade pur si simplu sprijinindu-se de durerea sa. Uneori primeste ceva de mancare de la o batrana inimoasa si mananca in timp ce-i raspunde scurt la intrebari. Are o singura avere - o sacosa de plastic pe care o plimba de colo-colo. Daca primeste un ban (si asta rar, pentru ca nu cere nimic de la nimeni), spune: Multumesc! Fara emfaza si fara linguseala.
    
   Cand pui capul pe perna ta, sub acoperisul tau, cand esti hranit si ingrijit, gandeste-te un pic...
- ce bea acest om cand i se face sete?
- ce mananca atunci cand i se face foame?
- ce medicamente ia cand are o durere?
- unde doarme cand il rapune somnul?
- ce haine poarta cand afara e ger?
- cine il asculta cand are sufletul incarcat?
- cine se roaga pentru el?
- ce sunt nemultumirile si neimplinirile noastre in comparatie cu ale lui?
- cum e sa fii parasit de toti si alungat in viata?!

 Ne traim noi oare durerile si neimplinire cu demnitate?!

3 comentarii:

  1. Nu exista nici un centru pt oamenii fara adapost? Daca consiliul nu are bani, sigur bisericile pot organiza ceva, asa e in orasul nostru..

    RăspundețiȘtergere