13 iunie 2020

25. Pagina de jurnal





Azi...sambata, 13 iunie 2020, ora 8:51.

Vremea...a fost calduroasa in primele zile ale saptamanii. Joi s-a dezlantuit potopul. Strazile si trotuarele aratau jalnic dupa ploaie.

Saptamana trecuta...a fost foarte dificila pentru mine. M-am consumat exagerat de mult si-am fost foarte agitata. Joi, agasata de temele care tot curgeau pe grupul de whatsapp, am scris un mesaj de nemultumire, crezand ca-i scriu prietenei mele. Am dres-o, da' m-am bucurat ca, din lipsa de timp, n-am scris mai mult si, mai ales, tot ce-mi trecea prin cap in acele clipe.

Imi doresc...sanatate. Sa se termine cosmarelul asta al nostru in cel mai scurt timp! Oamenii sunt foarte relaxati, eu insami nu mai port masca. Nu e vorba de iresponsabilitate, pur si simplu, din cauza caldurii, din cauza alergaturii, simt ca ma sufoc. Desigur, nu e un moment bun sa nu respectam regulile. La intrebarea daca stiu pe cineva cu covid...o sa raspund pozitiv de data aceasta. De asemenea, am aflat ieri de moartea unui cunoscut.

Am reusit...sa ma comport ca o descreierata, dupa ce am inghitit enorm de multe chestii. Partea nasoala e ca nu regret. Daca esti tacut si-ti vezi de treaba, oamenii te considera prost si te baga in tot felul de lucruri. Daca o faci pe nebunul, le e teama sa te abordeze. Nebun inseamnand sa spui adevarul... Adevarul intotdeauna ii scoate pe multi din zona de confort. In trecut, am participat la un curs despre autism. Profesorul avea darul de a spune lucrurilor pe nume. Unora nu le placea chestia asta. Si eu am digerat greu unele lucruri, dar cand am lasat orgoliul deoparte, mi-am dat seama ca adevarul ustura si ,,dezinfecteaza".


De suflet...ieri am fost la pamant. Am intrat in prima biserica iesita in cale, am plans, m-am rugat, mi-am cerut iertare, am promis sa schimb lucruri ce tin de mine. Am plecat de-acolo cu indoiala si cu sufletul incarcat. La o adica, nu poti sa mergi la deceniu sa ceri ajutor si sa speri sa-l primesti. Nu a durat prea mult si-am primit un telefon important. Sa zicem doar c-am primit niste raspunsuri in cel mai scurt timp.

Lectia saptamanii...Cine se enerveaza, nu detine controlul! Daca poti sa spui lucrurilor pe nume, fara sa fii tradat de emotii, inseamna c-ai ajuns la ''the next level". Spre asta tind.

Planul...este ''no plans''. Chiar nu controlam mai nimic, asta este purul adevar. Uneori nici propriile ganduri, nici propriile emotii, nici propriile  reactii. Important e sa facem totul in maniera corecta. Intotdeauna va fi cineva care ne vede.

Un film...am vazut ,,Dulcile Magnolii", mi-a placut mult. Il recomand.

O melodie...Carla's dream - Rachete

O emisiune...Reteaua de idoli


O imagine...


4 comentarii:

  1. Faine însemnări, cumva de suflet. Și simpt că trebuie să tac și să merg in in varful picioarelor. Ai dreptate intru totu', asa-mi pare.
    Pupicii Weekend plăcut! ♥️

    RăspundețiȘtergere
  2. Chiar de ai avut săptămana agitata daca reusesti cu calm sa înveți din experiențe, poti sa zici ca ai avut o săptămana buna!

    RăspundețiȘtergere
  3. e lucru mare ca ai inceput sa spui NU si sa pui limite. Fiecare are oboselile/greutatile proprii de dus, le fa cum poti si du cat poti.
    O imbratisare calda!

    RăspundețiȘtergere