Sursa: Internet
Ori de cate ori ies din casa am impresia ca am lipsit o buna bucata din viata...
Aseara, dupa terminarea programului, am mers in parcare sa-mi recuperez masina. In curtea scolii erau sase copii care se jucau ,,de-a prinselea". Unul dintre ei purta o viziera.
La blocul alaturat doua mame cu masti chirurgicale la gura isi insoteau copiii la plimbare: trei la numar. Nu aveau masti, doar biciclete.
Cand am ajuns intr-un mini-market de cartier, mi-am dezinfectat mainile si manerul cosului de cumparaturi. Magazinul era aglomerat ca anul trecut pe vremea asta, inainte de Corona.
Traficul mi s-a parut mai relaxat insa. I-am multumit in gand sotului meu (care m-a inscris la scoala de soferi impotriva vointei mele si care s-a luptat cu indaratnicia mea ani la randul). Ce optiuni aveam? Sa merg pe jos sau sa merg cu autobuzul. Ambele variante ma sperie in momentul de fata.
In timp ce conduceam, am dat muzica la maximum. Stiam piesa, dar acum are o alta semnificatie...
O zi faina! :)
RăspundețiȘtergereMultumesc! :)
ȘtergereAi un sot care te iubeste foarte mult!
RăspundețiȘtergereSi aceeasi senzatie o am si eu cand ies pana la piata. De fiecare data este o alta culoare a copacilor! :)
Numai bine, draga Laura! Sarbatori Pascale cu mult senin!
Multumesc pt urari! Sarbatori cu bine!
Ștergere