Astazi am iesit putin din casa. Aerul cald, cerul senin, copacii infloriti mi-au schimbat gandurile si starea de spirit. Anestezia a tinut pana am intrat in scara blocului (atunci m-a izbit un miros puternic de clor). M-am trezit brusc la realitate si-am inceput sa ma gandesc la problema cu care se confrunta o lume intreaga (si la manifestarile noastre).
Mi se pare ca necazul asta, dincolo de gravitatea sa, ne pune in fata o oglinda. Daca avem timp sa ne privim, o sa dam nas in nas cu fricile noastre: teama de moarte, teama de suferinta, nesiguranta clipei urmatoare, golurile noastre, goluri pe care incercam sa le umplem fie cu stocuri de alimente, fie cu stocuri de medicamente, fie cu stocuri de produse de igienizare.
Incerc sa ma detasez de panica generalizata (desi este foarte greu), sa-mi strang copilul in brate cat de mult pot, sa ma rog mai mult, sa aprind candela si sa ma intreb, in momente din acestea cand constientizam, mai mult ca niciodata, ca nu ne stau prea multe in putinta si ca totul se poate schimba, ce este mai important pentru mine ca si individ?! Hainele elegante si scumpe, masina, diplomele, contul din banca, profesia?!!!
N-am intentionat sa scriu un scenariu pesimist, am vrut doar sa spun ca avem cu totii cateva lucruri de invatat: poate lectia responsabilitatii, lectia cumpatarii, lectia rabdarii, lectia credintei...
Imi doresc sa trecem cu bine peste aceasta incercare, cu cat mai putine pierderi de vieti omenesti, cu cat mai putina durere si frica. Poate ca toate se vor termina in curand, iar noi vom iesi din aceasta experienta mai intelepti.
Cred ca pe mulți ne-a curentat situația asta, ce înainte luam for granted acum ni se pare ceva extraordinar! Sa mergi la magazin fara sa te temi, sa te plimbi oriunde, sa mergi la cafenea.... Acum toți se poarta ca sub asediu si un tușit ne albește paru-n cap.....
RăspundețiȘtergereMare dreptate ai: intr-o clipa totul se poate schimba - si nu neaparat in bine. Poate ca de aceea s-a "inventat": traieste clipa, e singura care-ti apartine. Sa traim si aceste clipe, dar cu grija. :)
RăspundețiȘtergereDin aceasta experienta vom iesi mai intelepti, cei mai multi - unii vor ramane cu intelepciunea, altii vor uita in cativa ani si altii... risca sa devina paranoici si sa intre in panica, mai apoi, la orice semn de raceala.
La fel ca tine imi doresc si eu.
Sper sa nu ti se para exagerat ce spun, dar uneori am senzatia ca aceasta provocare a venit tocmai pentru ca oamenii au cam luat-o razna si au cam uitat valorile fundamentale.
RăspundețiȘtergerePoate urmeaza o trezire reala, asa cum spui. Dar frica trebuie inlaturata, pentru ca anuleaza orice firesc ganditor.
Numai bine, Laura!
Si mie mi se pare ca suntem trasi de urechi si ca trebuie sa ne schimbam un pic mentalitatea, atitudinile.
RăspundețiȘtergereCa bine ai zis, sa invatam sa fim responsabili si sa speram ca totul o sa fie bine!
RăspundețiȘtergereDa, ai dreptate!
ȘtergereLaura eu cred ca din pacate suntem abia la inceput pentru ca se intorc o gramada de Romani plecati in Italia si nu toti respecta carnatina. In plus sunt o gramada de firme de transport care trec granita chiar daca granita momentan e inchisa. Nici nu stii ce povesti aud pe aici. Astazi am fost la Kaufland si am vazut o gramada de oameni care se vede ca nu sunt de pe aici... trist ca nu se gandesc la oamenii de langa ei dar ce sa-i faci...intotdeauna vom fi egiosti si nu ne pasa de semenii nostrii.
RăspundețiȘtergereSa stii ca eu nu ma tem ca o sa ma imbolnavesc. Mai mult ma tem pentru bebelusul meu si pentru bunica mea care anul asta implineste 87 de ani. Pentru ele doua ma tem cel mai tare. In rest noi cred ca suntem destul de tineri si cu imunitate incta sa putem rezista. Sper sa ma insel si sa nu fie atat de grava sitatia cum este in Italia. Sper sa nu ajungem acolo!
Acest Coronacvirus scoate de sub pres multe mizerii. Sunt pusi la zid cei din afara, cei din afara insa trimit bani in tara, bani care sustin o economie slaba intr-o tara in care nu se produce mai nimic, dar care e mare consumatoare. Intr-o astfel de criza, statul le intoarce spatele, autoritatile nu gasesc solutii nici pentru ceilalti. Pe de alta parte, sunt si oameni iresponsabili care iau totul in deradere. Bineinteles ca presa, slaba si nonprofesionista si-a pierdut credibilitatea. A alergat ani la randul dupa senzational, acum chiar de-ar vrea, nu mai e crezuta. Buba cea mare este sistemul de sanatate care va fi coplesit de ,,eveniment".
RăspundețiȘtergereCe poate face fiecare om in parte: igiena, izolare, alimentatie plina de vitamine si minerale (cat se mai poate) si, bineinteles, intoarcerea catre Dumnezeu. In rest, nu putem controla nimic, nu ne putem lupta cu iresponsabilitate, cu sisteme, cu inevitabil. Sper sa invatam, cu totii, ceva din aceasta experienta.
RăspundețiȘtergere