Primul Mos Craciun cu care m-am intersectat in aceasta viata era inalt, uscativ si purta o masca de plastic oribila. Era un fel de sperietoare de ciori in varianta cu copchii, duamne si mame.
La 3-4 ani, in ciuda asteptarilor, eram suficient de isteti sa formulam un rationament de genu': Mos Gerila poarta o masca. Daca ar fi frumos, nu si-ar acoperi fata. Conchidem ca e mai urat decat masca, ceea ce e de speriat!!!
Cu prilejul serbarii ,,fulgilor de nea", maica-mea a lucrat intensiv pentru rochita imaculata, colaborand chiar cu o croitoreasa adevarata - tanti Nicoleta, la care ajungeam uneori pt proba, mergand prin nameti si ger. Rochia era simpla, frumoasa, cu trei randuri de volane. Pe fiecare margine, maica-mea lipise o banda ingusta argintie. Asa erau mamele noastre, aveau o viata complicata si, cu prilejul serbarilor, si-o complicau si mai tare.
In ziua frumosului eveniment, eram congelati si infricosati de ,,Mosu' cu moaca de pastic". Am o poza de-atunci, stand la ceva distanta de dumnealui, cu ochii iesiti din orbite, strangand pachetelul la piept. Se citea pe chipul meu toata paleta de emotii negative, da'...hey, asa am devenit mari, frumosi si aproape normali!
A doua intalnire cu Mos Craciun s-a petrecut, anul urmator, la noi acasa. A venit domnia sa, tot pe modulul slim fit, putin mai cocosat si cu un text general valabil. La noi era si micutul Ionut, adus de maica-sa (tanti Chiva) sa ne bucuram impreuna de un asa moment artistic...
In timp ce recitam plina de emotie frumoasele versuri, zgatia de copchil care tot alerga in jurul mesei, a daramat cateva pahare pe jos. Atunci Mosu', darnic si iubitor, i-a administrat, potrivit parenting-ului comunist, un baston in cap de atentionare. In secunda urmatoare, tanti Chiva racnea la Mos Craciun, Mos Craciun racnea la ala mic, ala mic racnea de durere. (Mos Craciun era, de fapt, tacsu' lui Ionut, aveam sa aflu mai tarziu.)
De atunci nu imi mai amintesc sa mai fi vazut vreun Mos in imediata apropiere. Gaseam cadourile sub brad in dimineata urmatoare si era linistitor intr-un anume fel.
Cosmar de întâlniri ! :))
RăspundețiȘtergereDa bine ca vb ta, suntem toți normali si bine....
Si eu l-am cunoscut pe Moshu cu fatza de plastic care mirosea a țuica... nici Acu nu sufăr mirosul de țuica!
Cand aparusera reclamele la Coca-Cola...incepuse sa-mi dea cu virgula.
ȘtergereCe de-a povesti cu Mosi! Amintirile mele pe subiect nu exista. S-au evaporat!
RăspundețiȘtergereOricum ar fi, cred ca aceasta perioada chiar e frumoasa, poate pentru ca este amplificata de mintea tuturor doritoare de miracole! Acea constiinta colectiva alimentata de dorinte frumoase!
Un weekend placut sa ai si vesel, draga Laura!
Asa-i!
Ștergere