29 octombrie 2019

România ca un parc de distracții comunist




    Dintr-un parc...

   Se înserase de-a binelea. Frigul toamnei ne intrase în oase. Cele patru leagăne comuniste scârțâiau din toate încheieturile. Toboganul trist, spoit cu vopsea roșie avea o baltă în mijloc, plină de rugină. Copiii alergau bezmetici după un câine fără stăpân pe lângă mormanele de fier, vopsite în cele trei culori ale drapelului.
  De-a lungul parcului se prelingeau patru-cinci indivizi scăpați parcă de la întâlnirea de treizeci de ani de la terminarea liceului. Se hlizeau ostentativ ca niște adolescenți din zilele noastre. Unul din ei se încumetă să intre în parc. Se duce țintă către două mămici și le oferă pliante. O cucoană scoate telefonul mobil și zâmbind îl fotografiază...cu mine și cu copilul meu pe fundal.
- Nu vă supărați, zic, nu aș vrea să apar în această poză!
- Dar nu vă fotografiam pe dumneavoastră, ci pe dumnealui.
- Da, da' lângă dumnealui sunt și eu, și copilul meu!!!
   În ciuda noncooperării mele primesc totuși un pliant. Din respect pentru copacul din care provine, citesc micuțul delir politic - o compunere obosită de clasa a patra. Mergem spre casă, căutând cu ochii un coș de gunoi.
  La colț de stradă doi indivizi ferchezuiți:
- Doamnă, vă ofer acest pliant!
- Nu, mulțumesc. Mai am unul identic. Și scot din buzunar hârtia aproape mototolită.
  El, și mai galant, se pregătește să îi ofere Sofiei un pliant. Eu zic:
- Are patru ani. Nu știe să citească.
  Bâiguie ceva despre salvarea copacilor...

  În weekend...același tablou. O gașcă de oameni trecuți prin viață împărțeau promisiunile politice tipărite color pe banii noștri, pe bani cu care se putea face ceva concret și durabil. O duduie făcea poze zâmbind. 

  Măăă, voi v-ați tâmpit cu toții???!!! Măcar nu mai râdeți ca proștii și, din respect pentru cei care au decedat la Revoluție, nu mai imortalizați momentul!

6 comentarii:

  1. Trista imagine! :(
    Eu nici nu iau pliantele (indiferent despre cine-i vorba in pliant) - le spun ca "alesul meu" e altcineva. :) Doar pe cele din cutia postala le iau si, fara sa le citesc, le pun in cosul pentru hartii aflat in holul blocului - in perioadele electorale se aduna multa hartie acolo (si repede) :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Inainte propaganda era o obligatie, acum e motiv de distractie, e de pus pe facebook sa vada multimea de prieteni fake...ce activ sunt si cat de tare imi doresc o schimbare (pe ici, pe colo)!!!

      Ștergere
  2. Erau frumoase leaganele mari ale copilariei - se puteau da si adultii cu cei mici in ele ... Bine, acum depinde - ca am vazut si unele mai putin frumoase.
    Imi placeau mult topoganele (stiu ca s-ar scrie cu B, dar mie imi place mai mult cum am invatat, lol) din piatra <3.
    Cat despre pliante... si pliantele :(. Macar de ar oferi si niste tomberoane speciale pentru hartie amplasate frumusel cel putin 2-3 pe cartier... ar fi genial. Si hartia sa fie refolosita si padurea salvata si...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu am un parc langa bloc cu acelasi model de leagane plus un tobogan de tabla si doua balansoare greoaie, ruginite si periculoase.

      Ștergere
  3. Atâta falsitate și atât de mulți ipocriți în perioada campaniilor electorale. Nici să (ne)mintă nu se mai străduiesc ca altădată. Iar cheltuiala fără rost pe materialele de propagandă, mai tare îi irită pe alegători, care ar prefera să se facă ceva util de banii ăia.
    Numai bine! :-)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. M-am saturat sa aleg raul cel mai mic dintre atatea rele si sa ma simt precum cetateanul turmentat.

      Ștergere