Arhiva proprie
E toamnă. E suficient să deschizi fereastra câteva minute pentru a simți aerul curat. Mă rog, aerul tare al dimineții, cât se poate de curat într-un oraș (ex)industrial.
Merg pe balcon să strâng hainele uscate. E ceață densă, abia se vede blocul alăturat. Plouă încet. Miroase a lemne arse...într-un cartier de blocuri cu încălzire pe gaze.
Mi-amintesc de curtea bunicilor mei, cândva...pe vremea asta, ceață, focul arzând pentru ceai, picături cuminți, dorința de a crește...
M-aș întoarce, dar sunt pe un drum cu sens unic!
Cel putin cand ai scris despre aceste ganduri, te-ai intors cumva in trecut.
RăspundețiȘtergereMa gandesc cum ar fi un alt fel de drum. Asa, cu bucle si reluari...
Tare greu de imaginat!
Seara frumoasa si o duminica placuta, draga Zuzu!
Greu de imaginat si nefiresc.
Ștergereo toamna minunata sa ai 🤗
RăspundețiȘtergereToamna cu introspecții ...
RăspundețiȘtergereVa multumesc, ladies! Weekend placut!
RăspundețiȘtergereSuperb! E rândul tău sa pui ceaiul!
RăspundețiȘtergereDap!
ȘtergereTe invidiez un pic pentru ploaie si pentru mirosul de lemn ars. Inca n-am trait senzatiile in toamna asta.. Vine ea si la mine.. O saptamana buna!:)
RăspundețiȘtergereVine!
Ștergere