08 august 2019

Ce viață tristă!


   Oamenii mergeau pe trotuar, cu capul plecat, cu o mie de gânduri la purtător. Unii veneau de la munca. Unii chiar veneau de la muncă. Alții...stăteau în pragul unui cazinou. Priveau rânjind când la trecători, când la câinele de luptă fără botniță.
   Eu cu câinele nu am nimic. Însă cu această tipologie de oameni, da! Ce așteptau?! Ca unul dintre noi să îi atragă atenția patrupedului?! Câtă boală trebuie să existe în plăcerea aceasta de a face rău și de a umili?! Ce hău interior, ce copilărie grea, ce cantitate de ignoranță trebuie să posede un astfel de individ?! 
  

   
   
   

2 comentarii: