În ultima lună am urmărit două filme de acțiune ceea ce pentru mine este ceva...HUUUGE! Nu aș putea numi vreun alt film de acest gen pe care l-am urmărit cap-coada în această viață. Filmele de acțiune mă plictisesc și mă încarcă negativ.
STUBER (Cinema City) însă mi-a plăcut foarte mult pentru că a avut mai multă comedie decât acțiune. Un polițist masiv, dur, nemilos...urmărește un criminal periculos ani la rândul. Dar cum oportunitatea vine în cel mai inoportun moment, se operează la ochi fix în ziua ,,evenimentului" mult așteptat. Folosește Uber pt o deplasare și dă peste o mașină electrică și-un șofer indian desprins din filmele cu Gandhi obsedat de moralitate, echilibru interior și alte chestii de genu'. Și după ce îl intoxică (practic) cu citate motivaționale, leagă cu acesta un parteneriat pe cinste. M-am amuzat ori de câte ori imensitatea sa se uita în telefon pentru a se pune la curent cu cazul. Mi-a plăcut că Stu a defulat în cele din urmă... Defularea e mama sănătății mintale, fraților! :) Finalul a fost excepțional, deși l-am intuit, a fost :)))).
Filmul se terminase, dar oamenii încă râdeau în hohote pe hol. Deci...da! Merge! (Chiar bine!!!)
FURIOS SI IUTE: Hobbes & Shaw nu e pentru cei care nu urmăresc acest gen de filme. Fiind 3d, e și mai dificil de suportat. Amuzant pe alocuri, cu ceva clișee americănești, dar cu o temă de gândire importantă: evoluție...evoluție, da' până când?
Omul caută permanent să își depășească propria condiție, să se apropie de perfecțiunea unei mașinării, dar uită că plătește pentru asta cu propriul suflet.