14 iulie 2019

Operațiunea ,,Creșa"

Arhiva personala

  În urmă cu an, am citit o postare foarte utilă despre creșă. Carmen ne-a împărtășit câteva impresii, iar eu mi-am propus încă de-atunci să îi urmez exemplul. Iată că a sosit și acest moment...
   
    Adaptarea...

  Am ajuns la creșă în urma unui episod nefericit. Eram vraiște emoțional și destul de reticentă în ceea ce urma să se întâmple.
  Am primit sprijin din partea tuturor. Doamnele (fie că erau infirmiere, asistente sau educatoare) mă asigurau că totul o să fie bine și chiar dacă procesul adaptării va dura mai mult, el va avea totuși loc.
  Sofia plângea dimineața regulat, iar la întoarcere, părea că ne pedepsește pentru că am lăsat-o acolo. Când sesizam o îmbunătățire, se îmbolnăvea și o țineam acasă. Reîntoarcerea era întotdeauna motiv de dramă în familie. Eram obosiți și irascibili, iar starea noastră funcționa precum un bumerang. Fiecare început de săptămână era de coșmar. 
  Nu aveam emoții în privința a ceea ce se întâmpla în clasă pentru că se exprima foarte clar și ne povestea tot ceea ce se petrece acolo, însă plânsul  de la despărțire mă sfâșia.
   În martie, deși a avut mici probleme de sănătate, a fost prima lună în care nu a lipsit deloc. A fost prima lună în care nu a mai plâns și a început să vorbească frumos despre copii, despre activități, despre aniversări și spectacolele la care participa. Cu alte cuvinte, prezența, în cazul ei, a coincis cu ceea ce se cheamă ,,adaptare".
      
     Îmbolnăvirile...

  Îmbolnăvirile dese și repetate mă aduseseră în pragul disperării. În plus, trebuia să fac față unui puternic sentiment de vinovăție. Poate dacă aș mai fi așteptat un an...
   Prietena mea, medic rezident, m-a consiliat  (psihologic) permanent și m-a asigurat că dacă o voi băga în colectivitate la șapte ani, primul an va fi exact la fel. Mi-a spus că astfel își formează anticorpi și că trebuie să am răbdare. De asemenea, îmi spunea că nu se poate interveni în mod artificial asupra imunitatii. Aceasta se formează în timp datorită unui stil de viață sănătos (igienă corectă, alimentație, mișcare și odihnă), dar și datorită (paradoxal) îmbolnăvirilor. Citisem, auzisem, dar voiam pastila - minune.
  Pe parcursul anului am avut parte de numeroase distracții precum: răceli, probleme digestive și o eczemă la picior.
     
Achiziții...

   Ceea ce îți oferă colectivitatea, nu îți poate oferi nici mama homeschooling-ului: reguli de grup, sentimentul apartenenței la un grup,  experiențe de grup, cunoaștere și autocunoaștere, comunicare, interevaluare, joc și joacă.
  Pe lângă toate acestea, a învățat o mulțime de poezii, cântece, povestioare. A modelat, a pictat, a colorat și a lipit, la început cu ajutor.
   
Evenimente...

   Aniversările, spectacolele sau activitățile organizate în clasă/în aer liber au fost motive de mare bucurie întotdeauna. (Am apreciat că atunci când vremea le-a permis, copiii au fost scoși afară.)

Alimentația...
  
  Unul dintre cele mai mari avantaje pe care ți le oferă creșa/grădinița cu program prelungit e legat de alimentație. Sofia a avut două sau chiar trei mese (dacă întârziam un pic) și două gustări pe zi. Mâncarea este diversificată și gustoasă. Prețul este mic (mult mai mic decât în grădiniță).

Neplăceri...

  Cel mai mare disconfort pe care l-am simțit a fost atunci când Sofia a fost mușcată de mânuță de un băiețel. Avea toți dinții imprimați pe brațul alb și pufos. Un alt băițel i-a băgat degetul în ochi. Ca părinte, nu ești niciodată suficient de pregătit pentru asta. Încetul cu încetul a început să se apere și singură ori, în alte situații, să fugă la propriu.
  De asemenea, mi-a displăcut faptul că părinții aduceau copiii foarte bolnavi, deși personalul medical le semnala anumite nereguli.


    
   
    

26 de comentarii:

  1. Ne-a zis educatoarea, pe la inceput de cresa, totul este ok, foarte bine astazi, nu a mai muscat pe nimeni. Cum ?? am zis eu. A, stati linistit, asa se musca ei la varsta asta si nu avem ce le face. Au incetat cu muscatul pe la 2 ani si ceva, aparent este ceva normal.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Avea un an si jumatate, cand se 'certau' pe jucarii se mai si muscau. Le-a trecut repede, doamnele spuneau ca pana ajung la ei deja se composteaza. Pe masura ce s-a stabilizat grupul si nu au mai venit copii noi au reusit sa-i dezvete.

      Ștergere
    2. Da, ai facut o observatie buna. Fiica-mea a intrat intr-un astfel de grup, format anterior, iar mie mi-a luat muuuult sa pricep de ce toti intrau in clasa sarind intr-un picior si ea racnea.

      Ștergere
    3. Si pe Theodora, nepotica mea a muscat-o un baietel in primele zile de gradinita, anul trecut, la 3 anisori. Ea insa nu povesteste nimic din clasa, nu stiu de ce. :(

      Ștergere
  2. Nu stiu daca tot sistemul e diferit sau e felul in care oamenii sunt obișnuiți.. aici copiii merg la creșă de la 6 luni pana la 3ani. Piticu meu a început grădinița la 3ani jumate, apoi clasa zero la 4ani jumate. Nu pt ca nu as fi avut de ales dar asa e legea aici. Ei au cate 2educatoare la un grup de 5-6 copii si au tot soiul de activități, nu stau la masa sa picteze ceva, ci de exemplu pictând fac afișe pt alte activități, ii învață astfel de foarte mici sa isi folosească calitatile pt un scop anume. In fiecare școala au psiholog si chiar daca au plâns copiii la început i-au luat la discuții sa se înțeleagă, se distrau mult la grădinița si nu prea aveau motive sa plângă. Clasa 1 a fost mult mai serioasă, cu mai multe materii, dar ii țin antrenați in tot soiul de activități prin care sa prinda curaj in calitatile lor. Cu muscaciosii s-au descurcat altfel: psiholog, chemat părinți la școala , nelăsat copilul la clasa pana nu s-a lăsat de mușcat..Nu l-au lăsat sa treacă de la sine, ci au reacționat rapid.

    RăspundețiȘtergere
  3. Mona, am o curiozitate. Cum sunt textele studiate de Mogaldel? Tot cu iepurasi impuscati si ieduti devorati?!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nup, nici vorba. Si nici nu fac bastonașe si liniuțe. Au început direct cu cifre si litere. Sunt mai multe programe din care școlile isi aleg manuale. Nu sunt foarte diferite dar la fiecare școala se învață din alte cărți. La noi se lucrează din programa Oxford, sunt cărți de la nivel zero pana la gimnaziu care urmărește aventurile a 4 familii de prieteni, cu toate rudele lor. Si toți trec prin aventuri si învățături, copiii fac educația civică Învățând sa citească.
      Nu prin animale devorate sau fructe furate din vecini...

      Ștergere
    2. Mona, asta vorbeam si cu prietenele mele. In cantecelele noastre un mos bate o baba pt ca a cazut peste un cuibar cu oua, un copchil atarna o matza de la etaj si jumuleste un cocos, un caine fugareste un iepuras coconas. Pe cand cele de Nursery (parca asa se numeste) sunt chiar educative.

      Ștergere
    3. Mai intreb o data...o fi normal?! :))

      Ștergere
    4. Zic ca nu e normal....dar ce stiu eu? :))) nursery rhymes sunt de gradinita dar cele de scoala sunt mai intelepte un pic :)

      Ștergere
  4. Bastonașele și liniuțele nu mai sunt de actualitate nici în școlile din România. Cred. Ioan a terminat clasa 0 (pregătitoare). N-a făcut bastonașe, a învățat direct să scrie și să citească. Poate o să facă pe cl. 1?
    Dacă îți arăt niște exerciții, la matematică, o să rămâi uimită. Mi se par dificile pt 6-7 ani. Dar am noroc că-i place matematica.

    Povești nu știu ce-au auzit. Au fost în mare parte la 2 grădinițe private. Iustin a fost și la grădiniță de stat (1 an aici + încă puțin în Buc.). Nu i-am auzit vb. de Scufița Roșie și astfel de povești. Cântece nici atât.

    Iustin a mers de la 2 ani la grădiniță. Nu a plâns (doar proteste uneori), dar era obișnuit cu educatoarele, mediul, îl luam cu mine în marsupiu când îl duceam dimineața pe Ioan... Ioan mergea de 1 an la grădinița respectivă și acolo l-am lăsat și pe Iustin.
    În schimb, a avut Ioan o perioadă în care a plâns. Cam o săptămână. Cândva pe la jumătatea primului an, cum mă vedea că plec cu Iustin, îl apuca jalea. :) Însă grădinița avea psiholog și a vorbit și cu el și cu mine și după câteva zile s-a liniștit.

    A, ce-am rămas uimită. La grădinițe de stat primesc copii și de la 2 ani. Am văzut asta și în București și aici. Eu știam din povești... că la stat primesc doar copilași de la 3 ani începând, dar nu e adevărat.
    Te pup!

    RăspundețiȘtergere
  5. Asta pentru ca acum se fac semne grafice la gradinita...

    Este o practica, desi unul din criterii este varsta (sa implineasca trei ani pana la finalul anului) - oficial.

    Desi aveam prejudecati referitoare la cresa si am avut si eu nevoie de adaptare, la final de an, spun ca am facut totusi alegerea corecta. Sofia a fost bine ingrijita, a avut copii in preajma de aceeasi varsta, activitati diverse, iar programul ei s-a pliat pe programul meu. Cresa nu are vacante, doar acele libere de la stat.

    RăspundețiȘtergere
  6. Mă bucur. Asta contează cel mai mult, să fii împăcată cu alegerile tale.

    Și programul contează foarte mult. Știu că sunt deschise tot anul. Și aici în Deva e o creșă, dar Iustin e mare. Sunt și grădinițe de stat deschise în vacanțe, însă doar în București. Pe aici nu.

    RăspundețiȘtergere
  7. trebuie s-o contrazic pe dna doctor rezident. Eu am avut pe cea mare la cresa, a fost cosmar - imbolnaviri dupa imbolnaviri, medicamente cu pumnul.La 3 ani am renuntat si am tinut-o acasa.Pe celelalte nu le-am dus la gradinita, au fost direct la scoala. Practic zero imbolnaviri, daca mi-au racit odata- de doua or pe an si atunci am rezolvat cu chestii usoare.Imunitatea se intareste odata cu cresterea in varsta, nu cu expunerea la boli.E dificil cand nu ai incotro.Nu sunt contra cresa/gradinita, dar daca e sa aleg,acolo unde se poate, consider ca e mai ok acasa pana la 5-6 ani.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. In toamna, da as fi gandit la fel, insa pe masura ce timpul a trecut, mi-am dat seama ca a devenit din ce in ce mai rezistenta. De exemplu, la cresa au fost copii bolnavi chiar si in vara, dar ea nu a mai fost atat de sensibila. De pilda, din martie pana in acest moment nu a lipsit nici macar o zi. Evident ca si varsta isi spune cuvantul.
      In general, parintii mai uita. Nu exista imbolnaviri zero.

      Ștergere
    2. Probabil dna doctor rezident se referea la majoritatea copiilor. Unii sunt mai sensibili si nu se pot integra in colectiv din cauza bolilor pana la 7-8 ani. 0 imbolnaviri imi vine greu sa cred, daca nu merge la gradinita tot iese din casa si ia contact cu alti copii ...

      Ștergere
  8. Cred ca s-ar imbolnavi mai rar daca ar fi mai putini copii in grupa/clasa si daca nu ar mai fi dusi cand starea de sanatate nu le permite. Mi s-a zis sa nu judec pt ca unii chiar nu au cu cine ii lasa. Cam in situatia aceasta suntem si noi, dar am jonglat cu concediul medical ori cel de odihna...cat s-a putut.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nici noi nu avem cu cine lasa copilul dar nu il ducem bolnav la gradinita. Concediu medical, ai tot dreptul dar noi suntem obisnuiti sa punem munca pe primul plan si sa nu ne gandim la cei din jur. Din fericire se schimba aceasta mentalitate si din ce in ce mai multi incep sa foloseasca medicalul.

      Ștergere
    2. O parte din cunoscutii mei mi-au zis ca nu au stiut de aceasta posibilitate: c m de ingrijire copil. Intr-adevar nu e platit 100%, dar e util!

      Ștergere