De ziua conștientizării autismului, despre autism

sursă foto

Știați că...

• Autismul este un sindrom - tulburare invazivă, pervazivă (profundă) de dezvoltare; tulburările sunt de origine biochimică și produc o disfuncționalitate cerebrală (dificultăți în preluarea și prelucrarea mesajelor);
• Semnele sunt vizibile încă de la naștere, dar în cele mai numeroase cazuri se descoperă în jurul vârstei de doi ani - doi ani și jumătate. De regulă, diagnosticul nu se pune înainte de trei ani deoarece poate fi confundat cu întârzierea în dezvoltare;
• În jurul autismului s-au consolidat numeroase mituri: copilul nu vorbește pentru că este prea încăpățânat, prea alintat sau, dimpotrivă, pentru că provine dintr-o familie ,,rece"; autismul nu este determinat de disfuncționalități ale creierului; autiștii au o inteligență peste medie; autismul este o boală foarte grea care nu poate fi ținută sub control etc.
• Cercetătorii încă fac eforturi pentru a descoperi cauza (cauzele) declanșatoare;
• Gradele de afectare variază de la sever la ușor, acestea interferează cu grade diferite de inteligență.
• Semnale de alarmă: copilul nu răspunde la propriul nume, nu comunică, nu stabilește contact vizual, nu se joacă ,,normal" cu jucăriile, nu imită spontan/la cerere, nu urmează indicații, prezintă stereotipii comportamentale (mișcări repetitive executate îndelung), ecolalie imediată/întârziată (repetiție fără sens a unui cuvânt, expresii, propoziții într-un context neadecvat), nu înțelege și nu se comportă potrivit normelor sociale, nu înțelege sensul figurat al cuvintelor (cuvinte cu dublu sens, metafore, ironii) etc.
• Autismul nu se vindecă, dar printr-o diagnosticare corectă și prin programe specifice (terapie)...se poate obține o ameliorare ori chiar o recuperare într-o proporție ridicată.
 

Dați-mi o mână de ajutor (Give me 5)

Pedagogie modernă pentru lucrul cu persoane din spectrul autist

Colette de Bruin 

  În rapoartele de diagnostic ale copiilor și în literatura de specialitate te întâlnești cu diferite denumiri pentru tulburările autiste. Imaginați-vă o umbrelă care este împărțită astfel:

- autism principal (clasic)

- PDD - NOS (elemente de autism)

- sindrom Asperger

- sindrom Rett

- deficiență pervazivă la vârsta copilăriei.

    Persoanele cu autism percep tot ceea ce este în jurul lor într-o manieră diferită, fragmentată. Această manieră diferită a percepției este esența în autism și de aceea am considerat-o ca bază în descrierea tulburării. Când copilul percepe altfel, atunci el va da o altă semnificație lucrurilor. 

   Autismul este o tulburare a creierului care este prezentă de la naștere. Procesul percptiv se realizează prin intermediul organelor de simț (ochi, urechi, gură, nas, piele). Aceste informații se duc la creier. Acolo sunt prelucrate și apoi se reacționează la ceea ce a fost prelucrat.

    Pentru un autist, informațiile obținute prin organele de simț sunt introduse în creier ca niște piese de puzzle separate. Din această cauză întregul se pierde. Mai întâi, trebuie să așeze toate piesele în puzzle, abia apoi poate vedea întregul și îi poate oferi o semnificație. Însă posibilitatea ca un copil cu autism să lege piesele în mod greșit este foarte mare.

  

   Modul lor de gândire e asemănător unui calculator. Copilul cu autism va înregistra informațiile în așa zise ,,mape și fișiere". El poate înregistra informații, abia după ce a put face un puzzle ca întreg, cu alte cuvinte dacă tot se derulează nu foarte repede și dacă legăturile sunt clare. Stocarea informațiilor se face astfel: el face un fișier nou cu datele noi, în acesta sunt introduse documentele cu regula nouă și cu excepțiile acestora. Cu cât regula e mai clară, cu atât va fi mai ușor pentru copil să o pună în practică.Cu cât sunt exersate mai multe reguli, cu atât se vor întâlni mai multe excepții. Când excepțiile sunt adăugate în documentul care conține regula, copilul va reacționa din ce în ce mai flexibil la ceea ce se întâmplă.