Accidentul

sursă foto

   Mihail Sebastian s-a născut în 1907 la Brăila şi a trăit doar 37 de ani. A fost romancier, dramaturg, critic literar. A studiat Dreptul şi Filosofia în Bucureşti. Din lucrările sale amintim:

• Fragmente dintr-un carnet găsit;
• Femei (nuvele);
• Oraşul cu salcâmi (roman);
• Accidentul (roman);
• De două mii de ani. Texte, fapte oameni (roman);
• Jocul de-a vacanţa (teatru);
• Steaua fără nume (teatru);
• Jurnal.

 Accidentul (citate, impresii personale - 22.01.2017)

  Nora îl cunoaşte pe Paul, putem spune...datorită unui accident, el fiind cel care s-a detaşat de mulţime întinzându-i o mână de ajutor.  Chipul, gesturile lui nesigure, oarecum indiferente, i-au trezit fetei curiozitatea, nebănuind că în sufletul lui stătea ghemuită o iubire puternică pentru Ann. Ann era o artistă volubilă, cu o viaţă socială destul de activă, fire boemă... Insistenţele şi întâlnirile, mai mult sau mai puţin, întâmplătoare dintre Paul şi Ann l-au făcut pe bărbat să se autoconvingă că nu trebuie să simtă nimic pentru o femeie atât de...alunecoasă. O vreme chiar l-am crezut capabil până ce....aproape că l-am zărit (cu ochii cititorului, desigur!) sprijinindu-se îngândurat de maşina femeii iubite aflate şi ea în acelaşi Braşov ca şi el...într-o altă companie. 

   În seara în care îl consideram aproape pierdut...a fost capabil de o declaraţie absolut uimitoare ,,camaradului" său de schi - Nora: ,,Eşti într-adevăr frumoasă. Schiul face din tine un băiat cu care ne purtăm băieţeşte. Dar acum uite, ne intimidezi. Am vrea să-ţi sărutăm mâna şi nu ştim cum. Ne-am învăţat să te lăsăm să cazi în zăpadă, fără să întoarcem capul după tine. Tu te descurci întotdeauna singură şi noi trecem mai departe. Ne-am învăţat să-ţi răspundem răstit, ba, uneori, nici măcar nu-ţi răspundem. Tu eşti răbdătoare, Nora. Tu eşti cuminţenia. Tu eşti simplitatea. Le primim pe toate cu nepăsare, ca şi cum ni le-ai datora, ca şi cum am avea drepturi vechi asupra lor. De astă seară, deodată, ne aduci aminte că eşti frumoasă, şi frumuseţea ta e un dar prea mare. Ne dezarmează, ne dă remuşcărie facem să spunem prostii." 

   Paul o zări pe fermecătoarea Ann cocoţată pe un gard de fier încercând să rupă o creangă de liliac. Impresionat de imagine, îi cumpără acesteia o grădină întreagă de liliac cu frunze cu tot şi-i scrise câteva rânduri pe o carte de vizită: ,,Altă dată când vrei liliac, fii mai prudentă. Dacă ai nevoie de avocat (articolul 306 şi 308 Codul Penal: Acela care va lua într-ascuns un lucru al altuia săvârşeşte un furt. Furtul se va pedepsi cu închisoare de la 15 zile până la 2 ani...) îţi stau la dispoziţie."

  Şi tot cu Ann în minte: ,,Mă duc la Liege ca să văd o femeie pe care o iubesc, gândea el, dar cuvintele rămâneau nerostite ca în acele groaznice vise în care îţi simţi gura încleştată, deşi ai vrea să strigi în ajutor, să chemi. Era acum aşa de aproape de Ann şi totuşi mai departe ca niciodată."

  ,,Regăsită o clipă, o pierdea din nou în atâtea secrete şi mistere, peste care ea trecea grăbită, cu un gest neglijent: Lasă, o să-ţi explic!"

  ,,Cu o voce schimbată, spuse ca pentru el, şoptind, parcă ar fi fost un descântec (trad. din lb. germ.): Călătorule, intră tăcut;
             Durerea-mpietri acest prag.
             Aci, strălucind în lumina curată,
             Stau pâinea şi vinul pe masă."

,,-Nora, tu crezi că schiul poate să salveze un om? Poate să schimbe o viaţă?
  - Dragă Paul, cred că viaţa noastră e plină de obiceiuri proaste, de manii şi de idei fixe. Schiul ne scoate din ele. Pe urmă, totul este să nu ne lăsăm învinşi din nou.
  - Nu. Nora. Niciodată.
  Jura cu prea multă aprindere, cu accent de îndârjire exagerată.
  Se corectă singur, repetând în gând aceleaşi cuvinte, mai calm, mai decis: niciodată, niciodată."

  Voi ce credeţi? Iubirea pentru Nora l-a salvat pe Paul?